Emilia Toma: „Lectura ne antrenează mintea pentru profunzime, concentrare, răbdare și aprofundare, în timp ce noile tehnologii ne fac rapizi și multitasking”

Emilia Toma ne răspunde la întrebarea cum și-ar caracteriza viața printr-un singur cuvânt ca fiind schimbătoare. De-a lungul timpului a făcut câteva schimbări radicale cu care a ajuns să se identifice pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp. De la un birou la care lucra cu cifre, a ajuns în sala de fitness, iar de acolo a ajuns să își publice textele în reviste literare, iar în loc de interviuri de angajare să dea interviuri în calitate de prozatoare. „Nu știu ce mai urmează, dar mai am multe cărți în plan, pentru că pasiunea pentru scris este mare, iar de idei nu am dus lipsă niciodată”, ne mărturisește ea.

Gândul.ro: Bună, Emilia! Îți mulțumim că ni te-ai alăturat la o scurtă discuție despre cât de frumoasă este lumea cărții, cu condiția să știi să iei din ea doar ceea ce este cu adevărat bun și absolut necesar.

Emilia Toma: Eu vă mulțumesc pentru oportunitate, dat fiind că sunt abia la început de drum. Îmi place mult cum ai subliniat – să știi să iei din lumea cărții doar ceea ce este cu adevărat bun – aici sunt în totalitate de acord și este, până la urmă, izvorul ideilor pe care le am pentru cărțile mele.

Gândul.ro: Cât de lung este drumul de la cititor înrăit la scriitor dornic să lase ceva util în urma sa?

Emilia Toma: Nu-mi dau seama dacă îl pot numi neapărat lung, eu citesc dintotdeauna, dar ce era să mă apuc de scris la vârsta de opt ani? Nu spun că nu aș fi făcut-o, pe carnețele și pe coperțile caietelor de la școală, dar cred că este necesar să existe mulți ani de formare pentru a putea să apari cu un text în fața lumii, fără ca peste câțiva ani să nu îți mai apreciezi contribuția. Poate greșesc, dar eu cred că scrisul unei cărți este precum alegerea unui tatuaj – dacă îl alegi la o vârstă prea fragedă, riști să nu te mai bucure peste câțiva ani.

Așadar, consider că un drum lung în ani și dens în lecturi și trăiri este absolut necesar pentru a scrie ceva cu care să te mândrești toată viața. Îmi doresc să nu fiu înțeleasă greșit de către autorii foarte tineri de pe Wattpad, îi apreciez pentru alegerea acestei activități, spun doar că așa a funcționat la mine.

Gândul.ro: Cum ți-a schimbat fitness-ul viața și cum poate cartea ta, „Terapie pe salteaua de pilates”, să schimbe viața celor care vor alege/simți să o citească?

Emilia Toma: Fitness-ul pentru mine a fost un moft și tot ce am vrut să fac atunci când am schimbat macazul, plecând de la un job de birou la unul în sala de gimnastică, a fost pentru a îmi demonstra că pot. Am putut, am profesat cât mi-a fost și pasiunea vie și am putut să inspir, dar m-am întors la ce făceam înainte, fără a renunța, însă, la disciplina și ambiția pe care le-am cultivat prin fitness. Eram ambițioasă și înainte, pentru că altfel nu mi-aș fi asumat acest risc, însă profesând și dezvoltându-mă constant în acest domeniu în perioada respectivă am dezvoltat aceste calități care acum mă ajută în orice alt domeniu al vieții.

Cât despre carte, poate că nu va schimba vieți, dar cu siguranță are capacitatea de a schimba perspective acolo unde sunt lucruri de reparat și răni de cicatrizat. Nu o spun eu, ci au spus-o câteva dintre cititoarele cărții, dar este ca un pansament pentru suflet pentru cine are nevoie de asta, așa că din toată duritatea unora dintre subiectele expuse, sper că oricine va avea și ceva de învățat.

Gândul.ro: Poate fi lectura o formă de fitness pentru minte și suflet, așa cum pilates-ul este pentru trup?

Emilia Toma: Sunt convinsă că este. Pot să vă și recomand o carte foarte bună bazată pe documentare științifică ce spune asta. Este vorba despre „Superficialii” de Nicholas Carr și acolo chiar scrie că structurile cerebrale sunt modelabile indiferent de vârstă, însă numai în funcție de cum ne antrenăm creierul. Lectura ne antrenează mintea pentru profunzime, concentrare, răbdare și aprofundare, în timp ce noile tehnologii ne fac rapizi și multitasking. Noi vrem să avem câte puțin din fiecare, așadar consider lectura esențială în viața oricui, indiferent de profesie sau de interese. Se găsesc cărți pe toate gusturile.

Gândul.ro: Din câte am înțeles, cartea ta de debut este inspirată din fapte reale. Dacă „Terapie pe salteaua de pilates” s-ar putea recomanda singură, cum ar putea face asta?

Emilia Toma: Dragi iubitori de carte, dacă aveți o viață perfectă din toate punctele de vedere și nicio traumă, nicio frică, nicio dezamăgire care să vă apese, dacă aveți o stimă de sine cât să dați tuturor oamenilor de pe planetă și tot v-ar mai rămâne, dacă credeți că relațiile sunt numai zahăr pe băț și curcubeie, NU mă citiți. Am încheiat citatul. Poate că se întâmplă rar ca un autor să spună oamenilor să nu îi citească textele, însă eu mă întreb câți oameni au toate cele enumerate de cartea mea mai sus.

Dar aș face totuși o mică paranteză aici. Fără să îmi fi propus, cartea mea se adresează mai degrabă femeilor, asta deoarece eu am lucrat în principal cu fete, doamne și am avut parte numai de poveștile lor. Cu toate astea, dacă ar avea răbdare și înțelegere, și bărbații ar reuși să ia ceva bun din această lectură, care pe cât poate fi de dură sau de tristă pe alocuri, este și foarte curgătoare și rapidă.

Gândul.ro: Ce pot învăța cititorii din cartea scrisă de tine?

Emilia Toma: Nu pot răspunde la întrebare fără să știu ce îi macină. Asta pentru că în cele treisprezece situații expuse ating subiecte foarte diferite care nu au cum să se potrivească unei singure persoane. Cel puțin asta sper, eu sper să nu se potrivească niciuna nimănui, dar din păcate viața nu este cum sperăm. Dar îți pot da exemple diferite, fără să te cunosc. Poți învăța că nu ai cum să controlezi ceea ce se întâmplă în viața ta, dar îți poți controla perspectiva, reacțiile și alegerile, poți învăța să te apreciezi mai mult, poți învăța că imaginea pe care o au alte persoane despre tine nu trebuie să se identifice neapărat cu ceea ce crezi tu însăți despre tine, că nu trebuie să aștepți validare din exterior, că pentru a primi trebuie să ceri, dar nu să cerșești – nicidecum să taci și să aștepți.

Concret, au fost cititoare care mi-au spus că au găsit alinare în cartea mea datorită unor povești în care s-au regăsit și au aflat astfel că nu sunt singure, cititoare care mi-au spus că au început să se gândească mai bine la statutul de mamă, privind lucrurile dintr-o perspectivă total diferită față de cum o făcuseră până atunci. Sunt multe exemple, dar cel mai tare m-aș bucura să îmi spună chiar cititorii cu ce s-au ales după ce vor ajunge la cartea mea.

Gândul.ro: Fiind debutant, știu că planurile sunt multe, îndrăznețe și conțin mult entuziasm. Ce urmează după „Terapie pe salteaua de pilates”?

Emilia Toma: Ai punctat-o bine pe asta cu entuziasmul. Chiar sunt extrem de entuziasmată de fiecare dată când vorbesc despre cartea pe care o pregătesc. Pe scurt, este vorba despre o replică masculină la vocile feminine din prima carte, mai exact jurnalul-scrisoare-biografie – un hibrid dintre toate trei – a unui bărbat care întruchipează tot răul pe care îl regăsim în paginile cărții de debut.

Că tot spuneam mai devreme că sper să nu existe nimeni care să treacă prin toate acele întâmplări odată, iată că am creat eu totuși un personaj capabil de atât de mult rău. Dacă prima carte era inspirată din fapte reale, aceasta este ficțiune pură, dar trebuie să recunosc că am fost influențată puternic de numeroasele cărți de psihologie și terapie pe care le-am citit de-a lungul timpului. Ce îmi doresc de la acest roman nu este numai să fie pe placul cititorilor care, ca și mine, se hrănesc cu întunericul din cărți, ci să fie privit și ca o lecție de viață.

Gândul.ro: Cât de repede ai scris „Terapie pe salteaua de pilates”?

Emilia Toma: Dacă scoatem din calcul anul 2017, în care am început această carte, am scris-o în foarte puțin timp. Recunosc că aveam scheletul ei din urmă cu trei ani, dar totul a durat aproximativ trei luni dacă nu mai luăm în considerare corectura și alte detalii tehnice de culise. Dacă aș fi avut puțin curaj, mărturisesc că această carte nici nu ar fi existat, pentru că în 2017, când m-am hotărât pentru prima dată să scot aceste teme la lumină, îmi doream să scriu direct romanul care este pe drum.

Am avut însă o barieră considerându-l prea dur, așa că am făcut întâi această introducere, iar acum se va naște doar o parte din ce îmi doream să scriu atunci, parte care va veni sub formă de replică a acestui protagonist demn de ură. Sigur că mai există și versiunea Vandei, o femeie foarte importantă din viața lui, dar deja vorbim despre un proiect îndepărtat. Ai zis bine în întrebarea anterioară, planuri multe, entuziasm mare.

Gândul.ro: Ce s-a schimbat în viața ta de când ai publicat cartea?

Emilia Toma: În afară de o mână de oameni minunați pe care am ajuns să îi cunosc în perioada lansării și după aceasta, nu mare lucru. Dar oamenii pe care i-am câștigat mă fac să mă simt împlinită. Nu credeam că persoane care mai ieri îmi erau străine, au fost atât de săritoare, de deschise, de altruiste, m-au ajutat și mi-au fost alături în pașii care erau necesari după publicare. Sunt extrem de recunoscătoare pentru asta și mi-am promis că voi întoarce toate gesturile frumoase pe care alții le-au făcut cu mine când mă aflam la început de drum.

Gândul.ro: Mulțumim pentru timpul acordat și îți dorim succes. În încheiere, ce mesaj ai să transmiți cititorilor?

Emilia Toma: Vă multumesc și eu încă o dată, iar mesajul pe care vreau să îl transmit cititorilor este să se informeze atunci când aleg cărțile pe care le citesc, pentru că timpul este limitat, să evolueze, să compare titlurile pe care le citesc de la un an la altul și să se bucure de progres, să nu lase să treacă o zi fără măcar câteva pagini citite și să insufle cât mai multor persoane din jurul lor, mai ales tinerilor, iubirea de carte. Iar dacă vreți să îmi dați o șansă, cartea mea o puteți găsi pe Cărturești și pe Libris și eu aștept opiniile voastre sincere ori pe Facebook la Adriana Emilia Toma, ori pe Instagram (@emilia.citeste).

Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.